Vom fi nevoiți să suportăm Piteștiul după Pitești, căci haita … tot va urla! Va fi mai mult o prigoană psihologică și nu vă veți putea ascunde nici în crăpăturile pământului

 ''Va veni vremea ca oamenii sa inebuneasca si cand vor vedea pe cineva ca nu inebuneste, se vor scula asupra lui, zicandu-i ca el este nebun, pentru ca nu este asemenea lor.'' (Sfantul Antonie cel Mare) ''Cat de greu este sa treci prin padurea cu fiare salbatice, sa strabati muntele suferintei si apoi sa simti... Citește în continuare →

Știați că …

''Vezi, chiar conducătorii omenirii, astăzi, nu se gândesc deloc la adevăr. Ei fac propagandă titanica că aici e iadul şi aici e raiul. Nu zic asta pe faţă, dar ăsta e scopul lor. Cele mai mari păcate, strigătoare la cer, păcate de care Biserica nici să n-audă, nici cu gândul, acuma conducătorii omenirii, Uniunea Europeană... Citește în continuare →

Părintele Antim: Trăim vremuri apocaliptice! Dumnezeu ne vrea ortodocși, ne vrea așa cum au fost strămoșii noștri. Oameni demni, oameni care știu care este scopul acestei vieți

https://youtu.be/Pj88CPMroAY   Părintele Antim : ... Trăim sfârșitul apocalipsei! Trăim vremuri apocaliptice! ... Prin ceea ce vedem în jurul nostru, chiar și în viața de mănăstire a monahilor, și a celor din lume, credința este căldicică la mulți, păcatele bântuie la scară națională și mondială. Și nu numai acele păcate ușoare, ci păcate pe care... Citește în continuare →

Ca să teologhisească, omul trebuie să aibă experienţa teologiei, nu doar să gândească asupra ei.Va trece prin curăţire, va ajunge la luminare, şi abia atunci este teolog, când are luminare. Teologia ortodoxă nu trebuie să se întemeieze pe speculație rațională, precum filosofia, ci pe Revelație

Terapeutica ortodoxă În 1970, Părintele Ioannis Romanidis se reîntoarce în Grecia, odată cu numirea sa pe postul de Profesor de Dogmatică al Facultăţii de Teologie din Thessalonic. Cursurile sale au un succes covârșitor. Iată mărturia unuia dintre studenții săi: „Într-o zi întârziasem câteva minute şi cursul începuse ca de obicei. Am ajuns în faţa sălii... Citește în continuare →

Invidia este o boală a prieteniei, după cum mălura este boala grâului. Invidia este învăţătura şarpelui, născocirea demonilor, sămânţa duşmanului, arvuna iadului, piedică evlaviei, cale spre gheenă, lipsire de Împărăţia cerurilor – Sfântul Vasile cel Mare

 ''Bun este Dumnezeu şi dătător de bunătăţi celor vrednici; rău este diavolul şi făcător a tot felul de răutăţi. După cum lipsa de invidie vine de la Cel bun, tot aşa invidia urmează diavolului.         Să ne păzim deci, fraţilor, de patima invidiei, ca nu cumva să ajungem părtaşi faptelor celui potrivnic şi să fim... Citește în continuare →

Superficialitatea – caracteristica creştinului de azi. Mărturia minunată a monahiei Tatiana(1912)

„Neîncetat vă rugaţi… ” Pe la orele dimineţii, după liturghie mă întinsesem în pat să mă odihnesc puţin, şi în timpul acesta am avut o vedenie neobişnuită. Mă vedeam de parcă eram la Sankt-Petersburg, pe insula Vasilievski. Se făcea că merg la Sfânta Liturghie de la catedrala Sfântului Nicolae. Purtam schima monahală şi mă aflam... Citește în continuare →

Educarea inimii spre a fi o inimă vie.Toată suferinţa pe care a întâlnit-o aici pe pământ, Hristos a asumat-o în întregime, cu o iubire curată şi desăvârşită, cu o milostivire sfâşietoare. Taina iubirii

Educarea inimii spre a fi o inimă vie ''A ne educa inima este departe de a fi un fapt simplu. În schimb educarea intelectului este relativ mai uşoară – în funcţie de capacităţi, fiecare dintre noi poate să-şi dezvolte darurile sale intelectuale. Intelectul primeşte şi reţine tot ceea ce lasă asupra lui o anumită pecete. În privinţa... Citește în continuare →

Vrăjmașul nu scoate vreodată pe cineva din păcat mare, ca să-l arunce în cel mic, ci totdeauna în mai mare primejdie îl prăpăstuiește. Mai mic păcat este să curvești de mii de ori, decât să te lepezi de Născătoarea de Dumnezeu cea pururea Fecioară

''Un monah oarecare se liniștea în muntele Eleonului. El avea o icoană preafrumoasă a Născătoarei de Dumnezeu în chilia lui, la care avea multă evlavie. Și i se ruga în fiecare zi, cerând ca să-l izbăvească de dracul curviei. El avea atâta război de la această patimă, că nu-l lăsa nici ziua, nici noaptea și... Citește în continuare →

Indicatorul fidel al poluării sufletului. Feriţi-vă de păcatele mărunte şi de concesiile morale! Concepţia greşită asupra dreptăţii, care s-ar arăta, chipurile, în fapte eroice. Dreptatea nu este eroism

''Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici, că semănaţi cu mormintele cele văruite, care pe din afară se arată frumoase, înăuntru însă sunt pline de oase de morţi şi de toată necurăţia. Aşa şi voi, pe din afară vă arătaţi drepţi oamenilor, înăuntru însă sunteţi plini de făţărnicie şi de fărădelege (Mt. 23, 27-28). Poate că... Citește în continuare →

Nu există nimic mai liniștitor și mai aducător de bucurie decât omul care își păstrează calmul, pacea, bu­na dispoziție chiar și atunci când se confruntă cu probleme și situații din cele mai grele.  Un asemenea om răspândește lumină în întunericul vieții, „acționând” mai sigur ca orice predică, fiindcă poate da curaj și avânt fratelui aflat în deznădejde, făcându-l să-și continue cu încredere drumul, oricât de greu ar fi

Daca o fi sa ma ucida, nu voi tremura, dar voi descurca in fata Sa firele pricinei mele. (Iov 12, 15; Biblia 1982) Corabia pluteste pe mare. Oricat de adanc ar fi abisul ma­rii si oricat de puternice valurile si de furioasa furtuna, totul este in regula, atata timp cat apa nu a patruns in vas. Grija cea... Citește în continuare →

 Surogatele, înlocuirea celor sfinte, poartă în sine duhul lui antihrist, nu duhul lui Hristos. În absența vieții harice, totul rămâne fără nici o valoare, fără nici un sens, obținându-se un rezultat contrar celui așteptat

 ''Trebuie sa recunoastem ca am ajuns in acea epoca a istoriei Bisericii cand multe lucruri au devenit cu neputinta, deosebit de grele, multe nevointe s-au indepartat de noi, au devenit de neconceput astazi. Desigur, va amintiti ce se spune despre vremurile de pe urma: intr-atat va fi nevointa, incat un om doar sa cheme numele Domnului si se... Citește în continuare →

„Tu vii la mine cu sabie şi cu suliţă şi cu pavăză, iar eu voi merge la tine întru numele Domnului Dumnezeului Savaot, pe Care L-ai ocărât astăzi” … Mai mare este a birui nebunia altora, decât a-şi stăpâni patimile sale, potolind inimă aprinsă de mânie, prefăcând tulburarea în alinare şi umplând de lacrimi fierbinţi ochii care priveau spre ucidere – Sfântul Ioan Gură de Aur

''... Vezi că deşi va grăi cineva lucruri adevărate despre noi, pe care ştim că le avem, dar de nu vom ocări pe cel ce grăieşte,ci vom suspina cu amar şi vom ruga pe Dumnezeu pentru păcate, vom putea lepăda toate greşalele? Aşa şi acesta s-a îndreptat, fiindcă n-a ocărit pe acela, ci a suspinat... Citește în continuare →

„Dragostea mea s-a răstignit…“ Clipa care ți se pare cea mai grea dintre toate – pentru că simți că Dumnezeu te-a părăsit – atunci să poți să crezi că, de fapt, aceea e clipa cea mai binecuvântată. Da, în acel moment Hristos te iubește, îți arată dragostea Lui!

„Dragostea mea s-a rastignit...“ Ce sa spunem? Ma gandeam astazi ca, cu toate cele pe care le face Hristos pentru fiecare dintre noi, inca de cand putem sa ne amintim, inca de cand am fost prima oara constienti de noi insine, cu toate cele pe care le-a facut si le face, pare – asa mi... Citește în continuare →

În mâinile Sale vom fi întotdeauna în siguranță. Să se zbu­ciume împrejurul nostru valurile vieții, să turbeze furtuna și vifornițele …

''In neputinta noastra, in durerea noastra, in necunoscutul care ne inconjoara, ramanem, totusi, in mainile Lui, ale Celui care nu poate gresi. Oricare altul ar fi aruncat un vas spart, caruia nu i se mai putea gasi nicio intrebuintare, dar Olarul n-ar face asa ceva. El a hotarat de mai inainte o destinatie si vasului spart,... Citește în continuare →

Lucrarea duhovnicului devine foarte grea atunci când acesta este defăimat sau de­nigrat de presupuşii lui fii duhovniceşti. „Dacă vezi că duhovnicul tău este răstig­nit, spune Sfântul Simeon, atunci, dacă poţi, mori împreună cu el. Dacă acest lucru este imposibil, atunci nu te adăuga trădătorilor şi nelegiuiţilor.”

„După ce, cu ajutorul şi cu harul lui Dumnezeu, te vei învrednici să îţi găseşti pă­rintele duhovnic, arată faţă de acesta multă sârguinţă, râvnă, multă smerenie şi evlavie, o cinste foarte mare, o credinţă curată şi ne­şovăielnică. Pentru că pentru unii ca aceştia a spus Mântuitorul şi Dumnezeul nostru: Cel care vă primeşte pe voi, pe... Citește în continuare →

Nihilismul,adică părăsirea credinţei într-un Adevăr absolut,a credinţei în ceva pe deplin adevărat sau pe deplin fals.Reversul medaliei nihilismului este hiliasmul,adică credinţa că se poate face Raiul pe pământ – Părintele Damaschin Christensen 

''– Părinte Damaschin, care credeţi că sunt cele mai importante probleme cu care se confruntă astăzi creştinii ortodocşi? – Una din cele mai însemnate probleme este, cred, ceea ce părintele Serafim Rose numea nihilism, adică părăsirea credinţei într-un Adevăr absolut, a credinţei în ceva pe deplin adevărat sau pe deplin fals. În societatea contemporană nu mai există aşa ceva; se crede într-un adevăr relativ,... Citește în continuare →

Râvna fără cunoştinţă şi cea întru cunoştinţă.Omul zelos.Curăţirea minţii de gândurile deşarte.Mângâierea ce se naşte din plâns

Ravna fara cunostinta “Cel ce are ravna, dar fara cunostinta, rataceste in gandurile si lucrarile sale; inchipuindu-si ca lucreaza pentru slava lui Dumnezeu, calca legea iubirii pentru aproapele. Fierband in zelul sau, faptuieste cele potrivnice poruncilor legii si voii dumnezeiesti. Faptuieste raul ca sa se intample ceea ce crede el a fi binele. Ravna lui e ca focul... Citește în continuare →

Combinaţia între apărarea fără compromis a Adevărului şi o caldă şi vie Ortodoxie a inimii. Intelectualismul. Criticismul.

''Prin 1973, Părinţii Serafim şi Gherman au început a descoperi nu numai că se formase un „partid politic”, ci şi că folosea tehnici politice ca să-şi atingă scopurile.  (...)  „Toată această tentativă”, scria Pr. Serafim, „este atât de străină duhului ortodox, încât am găsit-o extrem de dezgustătoare, un fel de iezuitism strecurat în Biserica noastră“. Pr. Serafim a observat... Citește în continuare →

Boala şi vindecarea organelor înţelegerii. Aşa cum sunt organele înţelegerii, la fel este şi cunoaşterea pe care ele o oferă. Viaţa în Hristos – Sfântul Iustin Popovici

Boala organelor înţelegerii Caracterul cunoaşterii omeneşti depinde de predispoziţia, natura şi starea organelor sale de înţelegere. La toate nivelele, cunoaşterea depinde hotărâtor de mijloacele de înţelegere. Omul nu creează adevăr; actul înţelegerii este un act de însuşire a unui adevăr care este deja oferit în mod obiectiv. Această integrare are un caracter organic, nu deosebit de cel... Citește în continuare →

Lacrimile amare și lacrimile dulci. Māngāierea duhovnicească care nu se aseamănă cu nici una din bucuriile pamāntești. Darul plānsului și al lacrimilor -Sfāntul Ignatie Briancianinov

''Darul plānsului si al lacrimilor este unul dintre cele mai mari daruri ale lui Dumnezeu. El e un dar esential pentru māntuirea noastra. Darurile proorociei, īnainte vederii, facerii de minuni, sunt semne ca cel care le are a placut īn chip deosebit Lui Dumnezeu si si-a atras īn chip deosebit bunavointa Lui, iar darul strapungerii... Citește în continuare →

Descompunerea duhovnicească. Din pricina duhului lumesc ne slăbănogim. Adică izgonim duhul şi rămâne stârvul. Să nu ne modelăm după acest duh lumesc. Este o mucenicie – Sfantul Paisie Aghioritul

''– Părinte, spuneţi de multe ori: cutare om vede cu lentilă europeană şi nu cu duh răsăritean. Ce înţelegeţi prin aceasta? – Vreau să spun că vede cu ochi european, cu logică europeană, fără credinţă, numai omeneşte. – Şi care este duhul răsăritean? – Răsăritul răsăriturilor şi cei dintru întuneric şi din umbră. – Adică?... Citește în continuare →

„Obiceiurile rele groapă adâncă mi s-au făcut, care mă despart de tot de Iisus. De aceea eu Il caut şi nu-L mai pot ajunge, Il strig şi nu mă mai aude. Il chem şi nu-mi răspunde. Il rog plângând şi nu mă mângâie.” Mi-e dor de Cer! – Părintele Ioanichie Balan

"Privesc spre cer. Văd nori negri, plumburii, alergând spre răsărit; pe deasupra munţilor pustii pluteşte o ceaţă deasă. Aş vrea să zbor sus, sus de tot, acolo undeva, unde nu mai sunt oameni, nici griji, nici tulburări. Caut cu ochii în sus şi vreau să răzbat cu privirea printre nori spre cerul cel senin şi albastru... Citește în continuare →

Curtea Constituțională le recunoaște EXCLUSIV dreptul la ședere pe teritoriul României celor doi bărbați căsătoriți în Belgia, nu recunoaște însă căsătoria lor și nu alterează nimic din opțiunea legislativă românească în vigoare. Referendumul pentru definirea Căsătoriei ar putea fi pe 30 septembrie

''In prima săptămâna din septembrie va fi votat în Senatul României proiectul Referendumului pentru definirea Căsătoriei, urmând ca data votului să fie fixată pe 30 septembrie.'' ********** După ce preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, mai este nevoie doar de un vot al... Citește în continuare →

Starețul Rafail Berestov și ieroschimonahul Onufrie – Cuvânt despre globalizare și ecumenism

Starețul Rafail Berestov și ieroschimonah Onufrie Cuvânt pentru Ortodocșii Români și toți Creștinii Ortodocși despre globalizare și ecumenism, scris la rugămintea monahului român Timotei '' Hristos în mijlocul nostru! Este și va fi! Scopul masonilor-sataniști este să conducă omenirea prin globalizare, să-i transforme pe toți în robii antihristului, iar prin ecumenism să creeze o „biserică” unită... Citește în continuare →

 Cum să trăim în ziua de astăzi. Scrisori despre viaţa duhovnicească – Cuviosul Nikon Vorobiov

“Monahiei Serghia Aratati in repetate randuri ca „lucrul cel mai pretios in legaturile cu oamenii este intelegerea reciproca“. Evident, la dumneavoastra cuvantul „intelegere” are un sens foarte specific. Nu se poate sa-l intelegi foarte bine pe altul si sa te folosesti de aceasta intelegere oricum. Pe langa intelegere este necesara comuniunea de vederi, „impreuna-simtirea”, sympatheia, sau, pe... Citește în continuare →

Nu este niciodată nimeni degeaba lângă tine! … Dumnezeu nu ne ține că suntem noi foarte vrednici. Ne ține că este foarte milostiv El. „Să vă iubiți…” – Părintele Arsenie Papacioc

''Sfântul Apostol Pavel spune: "Împârâtia cerurilor se ia cu năvală." La un concurs aleargă multi, dar cine aleargă sincer, nu aleargă degeaba. Cine se duce la concurs, să nu se gândească că nu câstigă; toti câstigă în final, dacă au alergat cinstit, dar doar unii iau premii. Există pahar mic, pahar mare si pahar foarte... Citește în continuare →

AKEDIA – cea mai apăsătoare și mai greu de îndurat patimă, cea mai grea dintre „cele opt întâistătătoare ale răutății”. Sfântul Isaac Sirul spune că ea este pentru suflet „gustarea gheenei”. TĂMĂDUIREA AKEDIEI

CE ESTE AKEDIA? Akedia se inrudeste cu tristetea atat de mult, incat traditia ascetica apuseana, al carei inspirator este Sfantul Grigore cel Mare, le pune laolalta, socotindu-le una si aceiasi patima. Tradiția rasariteana insa face deosebire intre ele, privindu-le ca doua patimi distincte.  Termenul ακηδια a fost preluat in latina sub forma acedia, greu de tradus in limbile moderne... Citește în continuare →

„Politica de grup” nu are nimic de a face cu adevăratul creştinism. Politica de grup a atins o culme în vremurile acestea de pe urmă, când ”dragostea multora se va răci”

''Arhiepiscopul Averchie a văzut că, odată ce „sa­voarea” Ortodoxiei s-a pierdut, iar Biserica ajunge să fie privită în primul rând ca o organizaţie lumească, calitatea de mădular al Trupului tainic al lui Hristos este confundată cu calitatea de membru într-o grupare administrativ bisericească sau în alta. Atunci, vieţile oamenilor pot fi năruite sub pretextul „curăţirii Bisericii“, dacă aceşti oameni nu par prielnici organizaţiei.  Preoti,... Citește în continuare →

”Acela trebuie să crească, iar eu să mă micșorez.” Una dintre cele mai grele încercări este să-și recunoască cineva micimea

Acela trebuie sa creasca, iar eu sa ma micsorez (Ioan 3,30) ''Una dintre cele mai grele incercari la care poate fi supusa persoana umana este sa-si recunoasca micimea, atunci cand se afla in fata unei persoane cu viata morala inalta. Iti trebuie o mare doza de smerenie ca sa accepti, de pilda, sa te retragi din fata... Citește în continuare →

Omul liber nu este târât de sentimentele lui, de simpatii și antipatii, de interes. Pe toți îi vede cu aceeași dispoziție, dispoziția iubirii întru Hristos. Omul sfânt adună durerea oamenilor și dă bucuria

''Daca ne intoarcem energia spre Dumnezeu, indepartand-o de diferitele dorinte si tulburari pe care le traim zilnic, vom dobandi lesne dorirea celor dumnezeiesti. Rugandu-ne cu ravna la Dumnezeu, simtim prezenta Lui, care vine sa domoleasca si dorintele pamantesti. Intamplarile extreme din viata noastra, cele care ne scot din hotarele noastre, care ne aduc inaintea unor riscuri abisale,... Citește în continuare →

Ucenicia și educația duhovnicească. În cele duhovnicești este de ajutor să realizeze omul, într-un fel sau altul, că este un „zero”, un nimic… Un nimic, dar în mâinile lui Dumnezeu

''Unele lucruri le putem ridica azi, pe altele nu. Pe unele le vom putea ridica maine, pe altele inca nu. Pe unele lucruri pe care azi nu le putem ridica, maine vom putea chiar sa le purtam. Pentru ca nu este vorba doar de a enunta adevarul, nici de a-l intelege strict din punct de vedere... Citește în continuare →

Ispitele vădesc ce-i în inima omului. Lupta pentru virtute şi har se câştigă prin ispite.”Cine fuge de ispite, fuge de virtute”

Cu toate că nu sunt de la Dumnezeu, ci de la duhurile necurate, de la lume şi de la om, Dumnezeu permite ispitele, ele fiindu-ne de folos din mai multe pricini şi anume: ispitele sunt şcoala smereniei, deoarece pun la încercare puterea, mândria, răbdarea şi neputinţa noastră. Oricât ar fi de supărătoare , ispitele ne înţelepţesc şi... Citește în continuare →

Nici o nenorocire nu înseamnă ceva şi nimic nu este pierdut, atâta timp cât credinţa rămâne în picioare. Când sunteţi trişti, gândiţi-vă la lucrul acesta: „Stai, că este ceva drac aici!” Şi nu acceptaţi

"Diavolul ţinteşte acest mare obiectiv:să ne despartă de Dumnezeu. Nu-i va fi uşor să o facă direct, că aşa s-au încununat mulţi creştini care au simţit în ei puterea credinţei, ştiind că omul e făcut de Dumnezeu singur, numai pentru Dumnezeu şi nu se pot despărţi de El. Satana, care n-are o clipă de răgaz, gândeşte ca... Citește în continuare →

„Cuvântul izbăveşte şi ucide, cuvântul inspiră şi otrăveşte. Cuvântul este mijlocul pentru aflarea adevărului, dar devine şi unealtă pentru răspândirea minciunii.Cuvântul, când se depărtează de originea lui dumnezeiasca, devine grăire în deşert, calomnie, judecarea aproapelui, hulă, blasfemie şi chiar erezie.”

" ... Grăire în deşert este atunci când vorbim mult. Spunem cuvinte multe şi nefolositoare. Flecărim peste măsură şi rostim cuvinte care nu sunt scoase din inimă.Grăirea în deşert înseamnă, iarăşi, că spunem cuvinte deşarte, zadarnice, prosteşti, neînţelepte, fără sens şi iresponsabile, fără conştiinţă şi respect faţă de om şi de viaţa lui. Alături de grăirea în... Citește în continuare →

”Să nu aştepţi ca mai întâi să-ţi dea Dumnezeu, ci tu să te dai în întregime Lui. Atunci când omul va vedea purtarea de grijă a lui Dumnezeu, i se va înmuia inima sa de granit, va deveni sensibilă şi va exploda în slavoslovire… Increderea în Dumnezeu este o con­tinuă rugăciune tainică” – Sfântul Paisie Aghioritul

 Dumnezeu Isi iubeste faptura Sa, chipul Sau si se ingrijeste de cele de care are trebuinta. – Aceasta trebuie s-o creada fiecare si sa nu se nelinisteasca? – Daca n-o crede si se lupta singur sa le dobandeasca, se va chinui. Iar daca Dumnezeu nu ne va da cele pamantesti, lucruri materiale, omul care traieste... Citește în continuare →

Blog la WordPress.com.

SUS ↑