Răspuns la solicitarea unor cititori ai blogului”Strana Ortodoxă”

Deoarece unii cititori ai blogului nostru întreabă cum ar putea lua legătura cu Părintele Antim Gâdioi, avem binecuvântarea părintelui să afișăm aici numărul de telefon al Sfinției Sale. Părintele va răspunde tuturor în măsura posibilităților, având în vedere și faptul că semnalul rețelei de telefonie mobilă în acea zonă nu este de cea mai bună... Continuă să citești →

Reclame
Articol reprezentativ

PĂRINTELE ANTIM ŞI PĂRINTELE HARITON DIN ATHOS – Un dialog despre pseudosinodul din Creta (Transcriptul convorbirii după înregistrare audio)

Pr. Antim :     Ca o întrebare practică, dacă aveţi creştini la spovedanie care s-au hotărât şi ei să nu mai meargă la preoţii care sunt în comuniune cu ierarhul la slujbele lor, sau dacă aveţi aşa, creştini care vin la spovedanie la sfinţia Voastră, şi totuşi, neavând  unde să se ducă la sfânta Liturghie, mai... Continuă să citești →

Articol reprezentativ

Vom fi aşezați pe muchia de cuțit a alegerii vieții noastre.Nimeni nu va putea să se ascundă nicăieri, nici măcar în crăpătura vreunei stânci.Toți vor fi găsiți şi li se va înfățişa o întrebare dramatică  şi de neînlăturat:„Eşti cu «noi»?ʺ

''Apocalipsa. Multă  vreme ne‐am gândit la ea ca la o proorocie dintr‐un timp foarte îndepărtat, care se va împlini negreşit cândva în viitor. Dar acum, dintr‐o dată, nu doar că s‐a ivit la porțile vieții noastre contemporane, ci  şi răsuflarea pătrunzătoare, tăioasă  a lui Antihrist a început să  şuiere de‐a curmezişul întregului pământ. Ce anume este... Continuă să citești →

”Dacă Hristos ar veni în lume astăzi, aveți idee ce I s-ar întâmpla? … Trăim într-o societate mai păgână și care îl urăște mai mult pe Hristos decât societatea în sânul căreia S-a născut Hristos” – Cuviosul Serafim Rose

Scrisoarea de mai jos a aparut parțial în cartea ” Viața și lucrările Părintelui Serafim Rose” de Ieromonah Damaschin. Aceasta scrisoare a fost scrisa pe 14 iunie 1961 „Liebe Eltern (n.n. Dragi părinți- în limba germană), (…)Este adevărat că, la început, am optat pentru o carieră academică, aceasta pentru că Dumnezeu mi-a dat minte ca să-L slujesc iar... Continuă să citești →

Șase maici de la Mănăstirea Miclăușeni-Iași, mărturisitoare ale Dreptei Credințe, au fost înfometate, asuprite și alungate din mănăstire. Scrisoare deschisă către Mitropolitul Teofan

Luminate de Harul Sfântului Duh, de puterea trăirii în dreapta credință, un nou grup de măicuțe, de această dată de la Mănăstirea Miclăușeni, județul Iași, mărturisindu-și astfel dragostea nemărginită de Hristos, de Adevăr, de Ortodoxie, de Biserică, de Sfintele Canoane, de Sfinții Părinți, de Sfânta Tradiție, îi scriu public Mitropolitului Moldovei, căzut în erezia ereziilor –... Continuă să citești →

In viața duhovnicească nu există  “aproape” și “departe“. Dragostea lui Hristos nu este despărțită de distanțe, căci Hristos cu dragostea Sa anulează distanțele – Sfântul Paisie Aghioritul

STRANA ORTODOXĂ

”– Gheronda, cum pot sa arat dragoste?

– Sa arat dragoste? Nu inteleg. Asta este ceva fals, prefacut. Sa existe inlauntrul nostru dragoste si ea sa ne dea in vileag, asta, da, o inteleg. Dragostea adevarata il incredinteaza launtric pe celalalt fara manifestari exterioare. Dragoste inseamna sa asculti cu durere mahnirea celuilalt. Dragoste inseamna si o privire indurerata si un cuvant pe care il vei spune cu durere celuilalt cand el se confrunta cu o greutate. Dragoste inseamna sa participi la durerea lui, sa-l odihnesti in necazul lui. Dragoste inseamna sa rabzi un cuvant greu pe care ti-l va spune. Toate acestea ajuta mai mult decat cuvintele multe si decat manifestarile exterioare.

Cand suferi launtric pentru celalalt, Dumnezeu il incredinteaza launtric de dragostea ta si atunci el o simte chiar si fara manifestari exterioare. Tot asa se intampla si cand nu se exteriorizeaza rautatea pe care o avem inlauntrul…

Vezi articolul original 676 de cuvinte mai mult

Curajul de a ne privi aşa cum suntem în oglinda conştiinţei noastre. Curajul acesta este un prim pas spre mucenicia albă, mucenicia conştiinţei

STRANA ORTODOXĂ

Pilda Sfintei Veronica

125462_sfanta-veronica-mahrama

” …Negraita mila o impinge pe Veronica sa faca un gest temerar: sa intre in multimea isterizata si asmutita impotriva lui Hristos si sa Ii stearga cu marama sa Chipul Sau cel Sfant, Iubit si Frumos, ce era acoperit de siroaie de sange, de sudoare si de urmele loviturilor salbatice. Lucrul nu va fi fost usor – Hristos era pazit strasnic de soldatii romani, sa te apropii de un osandit era foarte periculos – gestul Veronicai putea insemna pentru ea sa impartaseasca si pedeapsa data lui Hristos.  Asadar, mila inseamna, aici, si un curaj “nebunesc”, in sens bun. Proscris, blestemat si oferind un “spectacol” dureros, plin de tumefierile ranilor, Hristos avea acum un aspect jalnic si respingator, departe si strain de maretia si frumusetea Invatatorului care ii coplesea cu slava sa pana si pe cei trimisi sa-l prinda:

“Nu avea nici chip, nici frumusete…

Vezi articolul original 787 de cuvinte mai mult

“Fărâmiturile Ospățului”

„Milostenia se face din inima care arde de dragoste pentru fiecare făptură şi doreşte binele acesteia. Milostenia nu constă într-o simplă pomană, ci în suferinţa pe care o simţim atunci când vedem nenorocirea aproapelui şi în ajutorul pe care i-l dăm pe măsura puterilor noastre“ Patericul de la Optina ***************** " -- Părinte cum putem... Continuă să citești →

Viața Sfântului ierarh Ioan Maximovici (video- imagini inedite cu vlădica Ioan). Rugăciune către Sfântul Ioan Maximovici, Făcătorul de minuni al vremurilor de pe urmă.

https://youtu.be/55zspEXyqr8   Contine si IMAGINI INEDITE CU VLADICA IOAN: https://youtu.be/26hSq9UcB-k   Rugaciune catre Sfantul Ierarh Ioan, Facatorul de minuni al vremurilor din urma O, Sfinte Ierarhe Ioane, parintele nostru, bunule pastor si tainicule vazator al sufletelor omenesti! Acum te rogi inaintea Prestolului dumnezeiesc, precum singur ai zis: “Desi am murit, sunt viu”. Roaga-L pe Dumnezeu Cel... Continuă să citești →

Nici un om, orice nevoinţe ar săvârşi, nu se va mântui dacă nu se va lupta cu trufia şi cu îngâmfarea

'' Monahiei Eupraxia Dragă Eupraxia! Pace ţie şi mântuire! Iată ce scrie Ioan Scărarul în Cuvântul 4, cap. 44: „Dacă cineva va lepăda mustrarea dreaptă sau nedreaptă, de mântuirea sa se va lepăda, iar cine primeşte mustrarea, cu durere sau fără durere, va primi degrabă iertarea păcatelor.” E limpede că tu te-ai supărat din pricina... Continuă să citești →

Pe acestea se cuvenea să le faceţi şi pe acelea să nu le lăsaţi. Căci milă voiesc, iar nu jertfă! Omul bun nu va putea înţelege niciodată răutatea celui rău – Sfantul Nicolae Velimirovici

Sfîntul loan Gură de Aur dă un exemplu din viaţa Sfîntului Meletie, care demonstrează extraordinara nobleţe a acestui mare ierarh: „Ar fi nedreptate să lăsăm nerostit ceea ce s-a întîmplat în timpul cît Patriarhul Meletie a fost surghiunit din Antiohia. Cînd guvernatorul a şezut în car şi l-a făcut să şadă pe sfînt lîngă el,... Continuă să citești →

Omul trebuie să fie educat, obişnuit să recunoască imediat cu inima care este duhul celor ce se apropie de el

“Cei care se hrănesc cu laptele reflecţiilor bazate pe simţuri nu pot discerne binele de rău. Aceştia îndeobşte trag concluzia că toate Credinţele au în final aceeaşi valoare; că păcatul este umbra indispensabilă a virtuţii; că în general răul este tovarăşul inevitabil al binelui. Adevăratul creştin însă nu ajunge niciodată la asemenea concluzii eronate, deoarece el nu mai... Continuă să citești →

”Pentru Biserica Ortodoxă adevărată nu mai rămânea nicio alternativă decât intrarea în catacombe.” Maxim, primul episcop din catacombe al mult pătimitoarei Biserici Ortodoxe Ruse – Sfinții Catacombelor Rusiei

„Pentru Biserica Ortodoxă adevărată nu mai rămânea nicio alternativă decât intrarea în catacombe. Părintele duhovnicesc care a dat naştere ideii de Biserică în catacombe a fost Patriarhul Tihon. În primii ani ai existenţei sale, Biserica din catacombe nu avea nici organizare şi nici administraţie, era dispersată fizic şi geografic, şi era unită numai prin numele Mitropolitului... Continuă să citești →

Starețul Rafail Berestov și ieroschimonahul Onufrie – Cuvânt despre globalizare și ecumenism

Starețul Rafail Berestov și ieroschimonah Onufrie Cuvânt pentru Ortodocșii Români și toți Creștinii Ortodocși despre globalizare și ecumenism, scris la rugămintea monahului român Timotei '' Hristos în mijlocul nostru! Este și va fi! Scopul masonilor-sataniști este să conducă omenirea prin globalizare, să-i transforme pe toți în robii antihristului, iar prin ecumenism să creeze o „biserică” unită... Continuă să citești →

”Trăiți frumos și-n bucurie!”

'' Propria ta conștiință este cel dintâi duhovnic al tău. Ea îți spune ce e bine, ce e rău. Așa funcționează conștiința omului credincios. Sunt și oameni care ucid și fac toate fărădelegile, fără ca să-i mustre conștiința. Ăștia-s un fel de demoni, că numai dracii nu au conștiință. Pe ei nu-i mustră fărădelegile pe care... Continuă să citești →

Mulțumirea strig-o tare, rugăciunea spune-o-n șoaptă, dragostea e gingășie și-n ce dă și-n ce așteaptă…

Despre mulțumire 1 - Mulțumire nesfîrșită recunoscător să dai pentru pîinea, pentru perna, pentru casa unde stai, căci aceste bunuri simple dar de-atît de mare preț le lipsesc la mulți ce poartă greul unei triste vieți. 2 - Mulțumește-I cu căldură Celui ce ți-a-ngăduit să-I poți mulțumi cu lacrimi pentru cît ți-a dăruit. 3 -... Continuă să citești →

 Cum să trăim în ziua de astăzi. Scrisori despre viaţa duhovnicească – Cuviosul Nikon Vorobiov

“Monahiei Serghia Aratati in repetate randuri ca „lucrul cel mai pretios in legaturile cu oamenii este intelegerea reciproca“. Evident, la dumneavoastra cuvantul „intelegere” are un sens foarte specific. Nu se poate sa-l intelegi foarte bine pe altul si sa te folosesti de aceasta intelegere oricum. Pe langa intelegere este necesara comuniunea de vederi, „impreuna-simtirea”, sympatheia, sau, pe... Continuă să citești →

Nu este niciodată nimeni degeaba lângă tine! … Dumnezeu nu ne ține că suntem noi foarte vrednici. Ne ține că este foarte milostiv El. „Să vă iubiți…” – Părintele Arsenie Papacioc

''Sfântul Apostol Pavel spune: "Împârâtia cerurilor se ia cu năvală." La un concurs aleargă multi, dar cine aleargă sincer, nu aleargă degeaba. Cine se duce la concurs, să nu se gândească că nu câstigă; toti câstigă în final, dacă au alergat cinstit, dar doar unii iau premii. Există pahar mic, pahar mare si pahar foarte... Continuă să citești →

AKEDIA – cea mai apăsătoare și mai greu de îndurat patimă, cea mai grea dintre „cele opt întâistătătoare ale răutății”. Sfântul Isaac Sirul spune că ea este pentru suflet „gustarea gheenei”. TĂMĂDUIREA AKEDIEI

CE ESTE AKEDIA? Akedia se inrudeste cu tristetea atat de mult, incat traditia ascetica apuseana, al carei inspirator este Sfantul Grigore cel Mare, le pune laolalta, socotindu-le una si aceiasi patima. Tradiția rasariteana insa face deosebire intre ele, privindu-le ca doua patimi distincte.  Termenul ακηδια a fost preluat in latina sub forma acedia, greu de tradus in limbile moderne... Continuă să citești →

„Politica de grup” nu are nimic de a face cu adevăratul creştinism. Politica de grup a atins o culme în vremurile acestea de pe urmă, când ”dragostea multora se va răci”

''Arhiepiscopul Averchie a văzut că, odată ce „sa­voarea” Ortodoxiei s-a pierdut, iar Biserica ajunge să fie privită în primul rând ca o organizaţie lumească, calitatea de mădular al Trupului tainic al lui Hristos este confundată cu calitatea de membru într-o grupare administrativ bisericească sau în alta. Atunci, vieţile oamenilor pot fi năruite sub pretextul „curăţirii Bisericii“, dacă aceşti oameni nu par prielnici organizaţiei.  Preoti,... Continuă să citești →

”Acela trebuie să crească, iar eu să mă micșorez.” Una dintre cele mai grele încercări este să-și recunoască cineva micimea

Acela trebuie sa creasca, iar eu sa ma micsorez (Ioan 3,30) ''Una dintre cele mai grele incercari la care poate fi supusa persoana umana este sa-si recunoasca micimea, atunci cand se afla in fata unei persoane cu viata morala inalta. Iti trebuie o mare doza de smerenie ca sa accepti, de pilda, sa te retragi din fata... Continuă să citești →

Omul liber nu este târât de sentimentele lui, de simpatii și antipatii, de interes. Pe toți îi vede cu aceeași dispoziție, dispoziția iubirii întru Hristos. Omul sfânt adună durerea oamenilor și dă bucuria

''Daca ne intoarcem energia spre Dumnezeu, indepartand-o de diferitele dorinte si tulburari pe care le traim zilnic, vom dobandi lesne dorirea celor dumnezeiesti. Rugandu-ne cu ravna la Dumnezeu, simtim prezenta Lui, care vine sa domoleasca si dorintele pamantesti. Intamplarile extreme din viata noastra, cele care ne scot din hotarele noastre, care ne aduc inaintea unor riscuri abisale,... Continuă să citești →

Ucenicia și educația duhovnicească. În cele duhovnicești este de ajutor să realizeze omul, într-un fel sau altul, că este un „zero”, un nimic… Un nimic, dar în mâinile lui Dumnezeu

''Unele lucruri le putem ridica azi, pe altele nu. Pe unele le vom putea ridica maine, pe altele inca nu. Pe unele lucruri pe care azi nu le putem ridica, maine vom putea chiar sa le purtam. Pentru ca nu este vorba doar de a enunta adevarul, nici de a-l intelege strict din punct de vedere... Continuă să citești →

Ispitele vădesc ce-i în inima omului. Lupta pentru virtute şi har se câştigă prin ispite.”Cine fuge de ispite, fuge de virtute”

Cu toate că nu sunt de la Dumnezeu, ci de la duhurile necurate, de la lume şi de la om, Dumnezeu permite ispitele, ele fiindu-ne de folos din mai multe pricini şi anume: ispitele sunt şcoala smereniei, deoarece pun la încercare puterea, mândria, răbdarea şi neputinţa noastră. Oricât ar fi de supărătoare , ispitele ne înţelepţesc şi... Continuă să citești →

Ortodocșii niciodată nu au fost prigonitori, ci au fost prigoniți de eretici! Sora Elena de la mănăstirea Zamfira – Prahova, prigonită de ecumeniști

Din informațiile pe care le avem și din  vizionarea înregistrării de mai jos reiese că sora Elena viețuia în mănăstirea Zamfira( mănăstire „de sine”) de mai mulți ani, imediat după moartea soțului. Știm de asemenea că sora Elena se spovedea la un preot care a oprit pomenirea ierarhului ecumenist. În momentul în care mărturisirea antiecumenistă... Continuă să citești →

Nici o nenorocire nu înseamnă ceva şi nimic nu este pierdut, atâta timp cât credinţa rămâne în picioare. Când sunteţi trişti, gândiţi-vă la lucrul acesta: „Stai, că este ceva drac aici!” Şi nu acceptaţi

"Diavolul ţinteşte acest mare obiectiv:să ne despartă de Dumnezeu. Nu-i va fi uşor să o facă direct, că aşa s-au încununat mulţi creştini care au simţit în ei puterea credinţei, ştiind că omul e făcut de Dumnezeu singur, numai pentru Dumnezeu şi nu se pot despărţi de El. Satana, care n-are o clipă de răgaz, gândeşte ca... Continuă să citești →

„Cuvântul izbăveşte şi ucide, cuvântul inspiră şi otrăveşte. Cuvântul este mijlocul pentru aflarea adevărului, dar devine şi unealtă pentru răspândirea minciunii.Cuvântul, când se depărtează de originea lui dumnezeiasca, devine grăire în deşert, calomnie, judecarea aproapelui, hulă, blasfemie şi chiar erezie.”

" ... Grăire în deşert este atunci când vorbim mult. Spunem cuvinte multe şi nefolositoare. Flecărim peste măsură şi rostim cuvinte care nu sunt scoase din inimă.Grăirea în deşert înseamnă, iarăşi, că spunem cuvinte deşarte, zadarnice, prosteşti, neînţelepte, fără sens şi iresponsabile, fără conştiinţă şi respect faţă de om şi de viaţa lui. Alături de grăirea în... Continuă să citești →

Avva Antonie – Patericul Egiptean

Au venit fraţi la avva Antonie zicând: spune-ne un cuvânt prin care să ne mântuim. – Aţi auzit Scriptura, vă ajunge. Iar ei: şi de la tine vrem să auzim, părinte. – Spune Evanghelia, „Dacă te loveşte cineva peste obrazul drept, întinde-i-l şi pe celălalt“(Matei 5, 39.). – Nu putem face aşa. – Dacă nu-l... Continuă să citești →

”Să nu aştepţi ca mai întâi să-ţi dea Dumnezeu, ci tu să te dai în întregime Lui. Atunci când omul va vedea purtarea de grijă a lui Dumnezeu, i se va înmuia inima sa de granit, va deveni sensibilă şi va exploda în slavoslovire… Increderea în Dumnezeu este o con­tinuă rugăciune tainică” – Sfântul Paisie Aghioritul

 Dumnezeu Isi iubeste faptura Sa, chipul Sau si se ingrijeste de cele de care are trebuinta. – Aceasta trebuie s-o creada fiecare si sa nu se nelinisteasca? – Daca n-o crede si se lupta singur sa le dobandeasca, se va chinui. Iar daca Dumnezeu nu ne va da cele pamantesti, lucruri materiale, omul care traieste... Continuă să citești →

De ce se urăsc oamenii?… Sunt împrejurări când nu avem nici preţul unei frunze… Sensul încercărilor vieţii este înnoirea

La vânat de oameni De ce se urăsc oamenii? E atât necunoscut şi atâta suferinţă legată de soarta noastră, încât legea de toate zilele ar trebui să fie numai dragostea şi mângâierea. De ce se chinuie oamenii unii pe alţii? N’au loc sub soare? Nu le ajunge pânza cerului? Sânt atât de grele păcatele ce... Continuă să citești →

„Nu zic să taci, căci este ateism, dar vezi în ce duh mărturisești, căci dacă nu știi să întorci degetul spre tine, te poziționezi tot în afara ortodoxiei, care este trăire.” – Părintele Iustin Pârvu

" A patruns dihonia mondialista, care vine cu inselaciunea unei paci false, in care sa nu mai poti spune adevarul, sa ne faca justificabila tacerea. Preotul din fata altarului nu vorbeste nimic; talmaceste acolo un fragment evanghelic si incolo nimic, la cat ar fi nevoie, cu cate ne confruntam cu greutatile si cu cate necazuri... Continuă să citești →

Lacrimă şi har…

  ''Cine poartă întru sine pacea Duhului Sfânt, acela revar­să această pace asupra celorlalţi, şi cine poartă întru sine duhul răului, acela revarsă acest rău şi asupra celorlalţi.'' Sfantul Siluan Athonitul,'' Între iadul deznadejdii și iadul smereniei'' *************************** ''Adeseori noi judecăm făpturile lui Dumnezeu în loc să ne predăm voii lui Dumnezeu. Cine se predă... Continuă să citești →

”Câtă nevoie este acum de mărturisire! Ce mare însemnătate are uneori în viața Bisericii când fie și un singur om viteaz mărturisește fățiș credința ori dă în vileag nedreptatea cu îndrăzneală! Este prigonită Biserica – și noi trebuie să îndurăm prigoa­na. Rabdă Hristos – trebuie să răbdăm și noi, împărtășindu-I pătimirile. Așadar, pentru creștinul ortodox mărturisirea în vremea de acum este indispensabilă și inevitabilă”

Apostazia si marturisirea in vremurile noastre “ Pe aceasta cale a marturisirii deschise a manifestarilor puterii dumnezeiesti in viata oamenilor se si intareste in omenire credinta in Dumnezeu si in lucrarea Lui proniatoare, iar totodata creste si se largeste sfera persoanelor care alcatuiesc Biserica Ortodoxa. ''Cum vor chema numele Ace­luia in Care inca n-au crezut? Si... Continuă să citești →

MARTURISIREA Ieromonahului Teofan Andone, Mănăstirea Petru Vodă: socotesc „ adunarea cretana”( iunie 2016) ca fiind un sinod tâlhăresc, mincinos, ecumenist și eretic. Pe cale de consecință, nu primesc și nu accept hotărârile și documentele elaborate acolo, mă scârbesc de ele și le lepăd ca fiind neortodoxe, viclene și pline de hule

Către PreaCuviosul Părinte Arhimandrit Hariton Negrea, Starețul Mănăstirii Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, Petru-Vodă( Hașca), județul Neamț Preacuvioase Părinte Stareț, Subsemnatul, ieromonah Teofan Andone, în vârstă de 64 de ani, viețuitor al Mănăstirii Petru Vodă, Județul Neamț în perioada 23 martie 2010- 28 aprilie 2017, vă aduc la cunoștință următoarele: Nu cu multe zile în... Continuă să citești →

Să le primim pe toate ca din mâna lui Dumnezeu

Fie binecuvântat! Oricâte aș pătimi, sunt puține…” În anii prigoanelor, pentru martiri lucrurile erau așa cum le știm, iar în veacurile care au urmat pentru anahoreți deasemenea. În vremurile noastre viața este cum ne-o facem, așadar tu alegi locul și cum vei trăi, fie că vei merge să viețuiești în pustiu, la mânăstire, sau îți... Continuă să citești →

„Chiar şi în cele mai grele încercări nu trebuie să se bucure vrăjmaşul de neliniştea şi deznădejdea noastră; pacea se coboară în adâncimea smereniei, iar noi vedem exact neputinţa noastră, pe care o aducem înaintea lui Dumnezeu şi dobândim liniştea“

„Milostenia se face din inima care arde de dragoste pentru fiecare făptură şi doreşte binele acesteia. Milostenia nu constă într-o simplă pomană, ci în suferinţa pe care o simţim atunci când vedem nenorocirea aproapelui şi în ajutorul pe care i-l dăm pe măsura puterilor noastre“. „Pentru mântuirea noastră e nevoie nu numai de credinţă, ci... Continuă să citești →

”Inima mea strigă cu putere: Nu pot să tac! … Ascultaţi de conştiinţă, şi veţi avea harul lui Dumnezeu asupra voastră.” – Sfântul Ierarh Luca al Crimeei

11 iunie 1961 – trecerea la Imparatia cea vesnica a Sfantului Arhiepiscop si medic Luca Voino-Iasenetki   ''Inima mea strigă cu putere: Nu pot să tac! ''(Sf. Luca al Crimeei) Viaţa Sfântului Ierarh Luca este o dovadă vie, izbitoare, a modului în care urmarea conştiinţei aduce după sine minunatul acoperământ al harului dumnezeiesc, care te păzeşte,... Continuă să citești →

În încrederea totală stă taina uceniciei în Hristos. Această încredere ne lipseşte nouă, de suntem zăbavnici şi îndoielnici – Părintele Petroniu Tănase

''Mântuitorul abia coborâse din munte, unde postise 40 de zile, fusese ispitit de diavolul şi se pregătea să-Şi înceapă lucrarea dumnezeiască. Nu făcuse minuni, nu vorbise mulţimilor cu putere, era foarte puţin cunoscut. Umblând într-o zi pe lângă Marea Galileii, vede doi fraţi, Petru şi Andrei, aruncându-şi mrejele, căci erau pescari. „Veniţi după Mine”, îi cheamă El, „şi... Continuă să citești →

”Acuma-i o diplomaţie satanicească. Conducătorii Uniunii Europene sprijină făţiş sodomia. „O să vină tim­pul ca noi, creştinii, să nu mai zicem: «Aşa zice Sfânta Scriptură, ş-aşa zice şi în Sfânta Evanghelie.» O să zicem: «Aşa ne ordonă Uniunea Europeană.» Acolo au ei scopul să aducă omenirea.”

''Acuma-i o diplomaţie satanicească. Vezi, în timpurile de demult şi-o vărsat sângele atâtea sute de mii şi milioane de oameni, fiindcă credeau in Hristos. Aşa era atuncea, era idolatrie şi, dacă nu erai ca idolatrii, îţi tăiau capul. Dar conducătorii de acuma, toată răutatea aceea au luat-o cu diplomaţie. Nu-ţi mai taie capul, dar te conving sa zici... Continuă să citești →

În cele ale Credinţei nu încape pogorământul nici iconomia, deoarece pogorământul pricinuieşte puţinătatea credinţei. Aceasta este deopotrivă cu a spune: “Taie-ţi capul şi du-te unde vrei.”

Despre cele petrecute la acel tâlhăresc sinod, sfântul grăia: „Îi rugam, şi ce nu le spuneam care să poată să înmoaie chiar şi inimile de piatră: să se întoarcă la cea de obşte mărturisire pe care o aveam mai înainte şi între noi şi cu Părinţii noştri cei Sfinţi, când toţi spuneam aceleaşi şi nu se afla în mijlocul nostru schisma… căci altfel părem „a cânta în gol” sau „a coace pietre” sau „a semăna pe pământ pietros” sau „a scrie deasupra apei” sau câte altele spun pildele despre cele nu sunt cu putinţă a le săvârşi. Căci ei au dat pricina schismei, în mod vădit purtând adăugirea.

Pentru aceasta învăţăturile dascălilor apuseni nici nu le cunosc, nici nu le primesc, încredinţat fiind că sunt înşelătoare. În materie de credinţă ortodoxă nu poate fi pogorământ. Stricarea credinţei obşteşti este pierzarea de obşte a tuturor. Toate cele ale credinţei ortodoxe nu îngăduie iconomia. Niciodată nu s-au îndreptat cele bisericeşti prin rezolvări de mijloc.

Între lumină şi întuneric poate cineva să spună că este înserare sau amurg; dar mijloc între adevăr şi minciună nu poate nimeni să gândească, oricât s-ar strădui. Împăcare între adevăr şi minciună nu este! În cele ale credinţei nu încape pogorământul nici iconomia, deoarece pogorământul pricinuieşte puţinătatea credinţei. Aceasta este deopotrivă cu a spune: “Taie-ţi capul şi du-te unde vrei.”

Sursa: http://www.sfantuldaniilsihastrul.ro/vieti-de-sfinti/71-viata-sfantului-marturisitor-marcu-eugenicul-episcopul-efesului.html

STRANA ORTODOXĂ

Până în sfârşit, Marcu al Efesului a fost singurul episcop ortodox rămas în cetatea Florenţei care nu a primit să semneze hotărârea de unire: „Ortodoxia a fost mai de preţ pentru Marcu decât Statul; Ortodoxia este cea fără de sfârşit comoară, Biserica adevărată a celor ce sunt mântuiţi. Imperiul bizantin e al pământului: s-a născut, a înflorit şi va pieri. Dar Ortodoxia este de-a pururea vie şi trebuie păstrată ca o lumină pururea fiitoare.” Iar cât despre ceilalţi trimişi „ortodocşi”, chiar dacă în inimile lor mulţi nu au voit să semneze, n-au pregetat a se lepăda de Ortodoxie îngroziţi fiind de moarte, ori din iubire de arginţi, slava deşartă, sau pentru a-i fi pe plac împăratului.(…)

Vrednicia Sfântului Marcu a fost asemuită cu a Sfântului Atanasie cel Mare şi a Sfântului Ioan Teologul. Ierarhii şi cărturarii Bisericii dimpreună cu întreg norodul, slăveau pe sfânt ca fiind purtător al harului de…

Vezi articolul original 227 de cuvinte mai mult

Blog la WordPress.com.

SUS ↑