Mare pericol este pentru mulţi dintre noi, cei care trăim în vremurile acestea, ca nu cumva să ne lăsăm prinşi de vreuna din capcanele diavolului, căci potrivit Sfintelor Scripturi “cine va păzi toată Legea, dar va greşi într-o singură poruncă, s-a făcut vinovat faţă de toate poruncile. Căci Cel ce a zis :« Să nu săvârşeşti adulter », a zis şi « Să nu ucizi». Şi dacă nu săvârşeşti adulter, dar ucizi, te-ai făcut călcător de lege”(Iacob 2, 10-11).
Iar preoţilor nu le va folosi cu nimic faptul că şi-au apărat credincioşii de unele capcane, dar i-au lăsat pradă unei singure rătăciri. Căci iată ce spune Sfântul Ioan Gură de Aur în “Lumina Sfintelor Scripturi” – Antologie tematică, volumul II, editura Anestis, 2008, la pagina 646: ”Ce folos are preotul dacă se luptă bine cu păgânii, dar iudeii jefuiesc turma? Ce folos are preotul dacă-i biruie şi pe păgâni şi pe iudei, dar maniheii îi răpesc oile? Ce folos are preotul dacă, după ce îi doboară la pământ pe manihei, îi sfâşie oile duşmanii dinăuntru, care strecoară în sufletele credincioşilor credinţa că oamenii sunt supuşi destinului? Dar pentru ce să înşir toate rătăcirile diavolului? Dacă păstorul nu ştie să combată bine toate aceste rătăciri diavoleşti, lupul poate mânca cu o singură rătăcire cele mai multe oi”.
Aşadar, potrivit Sfintelor Scripturi şi Sfinţilor Părinţi, ne putem pierde mântuirea, chiar dacă luptăm cu toată puterea împotriva ereziei ecumenismului de exemplu, dacă, în acelaşi timp, ne lăsăm prinşi de o altă capcană a diavolului.
Despre o capcană frecventă a zilelor noastre vreau să vă vorbesc acum: despre practica împărtăşirii cu păcate opritoare şi asta chiar foarte des.
Un exponent al acestei practici a fost ieroschimonahul Nil Dorobanţu (1920-1977), faţă de care unii preoţi şi mireni au mare evlavie. Referindu-ne numai la una din cărţile sale, “Tâlcuiri la Canoane”, volumul I, editura Floare de april, 2016, vom arăta cât de tare a fost prins părintele Nil Dorobanțu în această capcană a diavolului. În această carte, ca de altfel şi în alte scrieri ale sale, acesta face o pledoarie pentru împărtăşirea tuturor, indiferent ce păcate opritoare de la Sfânta Împărtăşanie ar avea creştinii. Părintele Nil Dorobanţu contrazice în chip strigător la cer majoritatea canoanele Sfinţilor Părinţi pe care le găsim în “Pidalion”, editura Credința strămoșească, 2007. Trebuie să înţelegem că cel ce contrazice canoanele aduce hulă Sfântului Duh!
Astfel la pagina 21 a cărţii sale, părintele Nil Dorobanţu spune că atât femeia în perioada menstruaţiei cât şi orice fecioara, bolnavă, copil sau bătrână se poate împărtăşi, fără a face vreo diferenţiere sau precizare cu privire la pricini opritoare: ”Dacă înainte se cumineca femeia şi la curăţie şi la sânge, apoi cu cât mai mult monahiile şi fecioarele, bolnavele, copiii şi bătrânele”. Prin această afirmaţie sunt contrazise canoanele Sfântului Dionisie al Alexandriei şi ale Sfântului Timotei al Alexandriei (ambele fiind validate de canonul 2 al Sinodului VI Ecumenic, primind astfel autoritate de canoane ecumenice). Aceste canoane arată clar că femeia la menstruaţie (“la sânge” cum spune părintele Nil Dorobanțu) nu are voie să se “cuminece” (împărtăşească)! Astfel, Sfântul Timotei al Alexandriei, în canonul 7, la întrebarea: ”Dacă o muiere va şti că are cele obişnuite muierilor [adică are ciclu], datoare este a se apropia la Taine în ziua aceea sau nu?” răspunde: ”Nu este datoare până se va curăţi” (“Pidalion”, pagina 681). Acelaşi lucru îl spune şi Sfântul Dionisie al Alexandriei, la pagina 559 din “Pidalion”. De unde şi cum face părintele Nil Dorobanțu această “tâlcuire” contrară Sfintelor Canoane?„
***
Una dintre cele mai sfidătoare afirmaţii la adresa canoanelor Sfinţilor Părinţi o găsim la paginile 33-34 în cartea părintelui Nil, unde acesta afirmă că e de acord cu dezlegarea de păcate “în bloc”. Însă dacă citim “Carte foarte folositoare de suflet”, editura Bizantină, 2005, capitolul X, paginile 79-80 vom vedea că Sfinţii Părinţi vorbesc clar despre spovedania individuală.
Dar nu doar spovedania cu dezlegare de păcate “în bloc” e încurajată de părintele Nil Dorobanțu, ci şi împărtăşirea “în bloc”. Citez de la pagina 41 a cărţii sale unde spune: ”dar dacă cineva vrea să dea la toţi în bloc pe Hristos Euharistic, toţi fariseii invocă sfinte canoane şi prohibesc solemn”. Ideea aceasta apare şi în alte pagini, ca la pagina 46 de pildă, unde, dând exemple de diverse situaţii, ieroschimonahul Nil Dorobanțu conchide prin a zice: ”Iată zeci de motive pentru care se poate administra dezlegarea şi împărtăşirea tuturor.” Repet, cine va citi măcar canoanele Sfântului Vasile Cel Mare sau ale Sfântului Ioan Postnicul din Pidalion, va vedea cât de aberantă şi blasfemiatoare e această afirmaţie a sa. Pentru că în ele va găsi exact contrariul celor spuse de Părintele Nil Dorobanțu.
“Scopul canoanelor este mântuirea, dezlegarea şi împărtăşirea, nu osânda, legarea şi oprirea de la Euharistie”, spune iarăşi la pagina 56 părintele Nil Dorobanțu, de parcă n-ar exista peste tot în “Pidalion”, o mare mulţime de canoane care îi opresc pe toţi cei cu păcate opritoare de la Sfânta Împărtăşanie, scopul acestei opriri fiind tocmai îndreptarea, pocăinţa şi mântuirea acestor creştini.
Şi mai scandaloasă e afirmaţia sa de la pagina 68 unde spune : ”Poate fi un alt canon care să contrazică duhul canoanelor 8 şi 9 ale celor doisprezece şi șaptezeci de Apostoli? Nu există în toate cele şapte Soboare vreun asemenea canon contradictoriu”. Părintele Nil Dorobanțu neagă astfel canoanele Sfinţilor care au stabilit că sunt creştini care trebuie să se pocăiască pentru anumite păcate, o anumită perioada de timp, pînă se vor putea împărtăşi.
(…)
Având în vedere că pentru părintele Nil Dorobanţu “canoanele sunt transformabile după timp şi mediu” (pagina 165) iar “Pidalionul” este “greoiul şi învechitul Pidalion” (pagina 189), nu-i de mirare că face afirmaţii împotriva Sfintei Scripturi, a canoanelor Sfinţilor Părinţi şi a minţii sănătoase. În opinia lui, greşesc toţi ce-i care, vrând să fie în duhul Sfinţilor Părinţi şi a canoanelor pe care le-au dat ei, opresc de la împărtăşire pe cei ce au păcate opritoare căci “dau epitimii în oprelişte de la Euharistie, ceea ce nu-i voie conform sfintelor canoane, că toate pedepsele se pot da afară de excluderea de la Sfânta Euharistie” (pagina 193 a cărţii părintelui Nil). Afirmaţii ca acestea găsim destule în cartea sa, deşi în “Pidalion” se spune exact contrariul.
Am putea afirma că această carte a părintelui Nil Dorobanțu “Tâlcuiri la Canoane”, volumul I, editura Floare de april, 2016, în mare măsură, este “Pidalionul” înţeles (întors) pe dos.
Tâlcuirea la canoane făcută de părintele Nil Dorobanțu e cu totul împotriva Duhului Sfânt care i-a inspirat pe Sfinţii Părinţi atunci când au conceput canoanele şi e pierzătoare de suflet pentru cei ce nu vor citi ei înşişi “Pidalionul”. Cine citeşte scrierile sale fără a citi în prealabil “Pidalionul” poate cădea cu mare uşurinţă într-o capcană a diavolului-capcana împărtăşirii cu păcate opritoare.”
***
Carti eretice scrise de inselatul Nil Dorobantu :
Erezie peste erezie….
Despre un alt mare înselat, Arsenie Boca:
https://faculty.go.ro/audio/Parinti/
Părintele Antim si pr. Gheorghe Anitulesei – despre pr. Arsenie Boca (mp3)
Secta visarionistilor:
„Secta visarionistă care a avut şi se pare că mai are încă adepţi în ţara noastră.
„A vrut Bunul Dumnezeu să intrăm în posesia unor manuscrise, scrisori şi casete pe care le publicăm mai jos, nu din dorința de polemică, ci ca un semnal de alarmă pentru cei care doresc să păstreze nealterată învătătura Sfintei noastre Biserici.
„Lucrarea lui taica Visarion„, s-a organizat în jurul Ierodiaconului Visarion Iugulescu , actualmente (n.n. – era anul 1997) în București. Are o larga răspândire, in special în partea de sud a tarii , atat printre preoti, cat si printre mireni şi unii călugări.”
Articolul integral despre aceasta erezie :
Sa luăm aminte!
Aşadar, potrivit Sfintelor Scripturi şi Sfinţilor Părinţi, ne putem pierde mântuirea, chiar dacă luptăm cu toată puterea împotriva ereziei ecumenismului de exemplu, dacă, în acelaşi timp, ne lăsăm prinşi de o altă capcană a diavolului.
Trăim vremurile de pe urma când diavolul „umblă răcnind ca un leu căutând pe cine să înghită”
„Nu oricine-Mi zice: Doamne, Doamne ! va intra în împărăţia Cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu, care este în ceruri. Mulţi îmi vor zice în ziua aceea: Doamne, Doamne ! N-am proorocit noi în numele Tău ? N-am scos noi draci în numele Tău ? Şi n-am făcut noi multe minuni în numele Tău ? Atunci le voi spune curat: Niciodată nu v-am cunoscut; depărtaţi-vă de la Mine, voi toţi care lucraţi fără de lege” (Matei 7, 21- 23).
„Acest cuvânt nu e al meu: este cuvântul Sfinţilor Părinţi. De la ei vin toate sfaturile mele. Păzeşte-ţi mintea şi inima de învăţătura mincinoasă. Nu vorbi despre creştinism cu oameni molipsiţi de învăţături mincinoase; nu citi cărţi despre creştinism scrise de dascăli mincinoşi. Adevărul se află în tovărăşia Duhului Sfânt: El este Duhul Adevărului. Minciuna o însoţeşte şi o ajută duhul diavolului, care este minciună şi părintele minciunii. Cel ce citeşte cărţile dascălilor mincinoşi intră negreşit în părtăşie cu duhul viclean şi întunecat al minciunii. Lucrul acesta să nu ţi se pară ciudat şi de necrezut: aşa spun răspicat luminătorii Bisericii, Sfinţii Părinţi.”
Sfantul Ignatie Briancianinov
Strana Ortodoxă 