La Parchetul de pe lângă Judecătoria Bicaz s-a depus astăzi o plângere penală pentru fals și uz de fals, în care sunt acuzați starețul Hariton Negrea, exarhul Nichifor Horea și câțiva monahi semnatari ai unor documente pe care reclamantul le consideră false.

Plângerea se referă la câteva documente depuse la Judecătoria Târgu Neamț de către Mănăstirea Petru Vodă, într-un proces de revendicare intentat de Schitul Rădeni. Unul dintre documente este un “proces verbal de preluare”, semnat de către starețul Hariton, în care acesta afirmă că a preluat Schitul Rădeni la data de 1 august 2013, că la acel moment exista acolo o biserică cu acoperiș și pereți tencuiți, cu altar, catapeteasmă iconostase, icoane, strane, cărți, covoare tradiționale. Reclamantul pretinde că la acel moment biserica actuală a schitului era în construcție, iar vechea biserică, construită de părintele Iosif, era deja dărâmată. Descrierea pe care o oferă procesul de preluare semnat de către starețul Hariton corespunde mai curând stării de fapt din zilele noastre, decât realității din 1 august 2013. În plus, procesul de preluare nu este semnat în niciun fel de către părintele Pamvo Jugănaru, egumenul schitului, și nu există un proces verbal de predare a ceea ce s-a preluat, neputând avea nicio valoare din punct de vedere legal.

Un alt document este o decizie care pare a fi emisă la data de 07.10.2013, în care se anunță că Părintelui Pamvo Jugănaru i se revocă împuternicirea acordată la data de 29.11.2002 de către Părintele Justin Pârvu, iar de la acel moment atribuțiile sfinției sale sunt preluate de către starețul mănăstirii, respectiv săvârșirea de documente juridice, administrative sau bisericești.

Ca și celălalt document, și acesta pare a descrie realitățile survenite după întreruperea pomenirii de către Părintele Pamvo Jugănaru, deoarece până la începutul anului 2017 Părintele Pamvo a putut semna și a și semnat documente juridice, administrative și bisericești, reprezentând schitul față de terți, fără ca cineva să îi interzică acest lucru.

O probă atașată la dosar revelează că în 2015 părintele Pamvo a semnat un document cu calitatea de egumen, iar semnătura sfinției sale era sub semnătura starețului mănăstirii, fără ca acest lucru să provoace vreo reacție a conducătorului mănăstirii Petru Vodă la acel moment. O simplă căutare pe siteul MMB. arată că pe pagina dedicată Schitului Rădeni pe acel site părintele Pamvo Jugănaru continuă să fie egumenul schitului Rădeni.

Regulamentul vieții monahaleprevede la art. 6 că “schitul este un așezământ monahal în care viețuiește, după aceeași rânduială ca și în mănăstire, o obște mai mică de călugări și călugărițe1, aflându-se sub administrarea unei mănăstiri sau direct a centrului eparhial”; art. 59 prevede că egumenul conduce un schit sub directa îndrumare a Centrului eparhial sau a starețului mănăstirii. Art. 60 spune că în schit are aceleași datorii ca și starețul mănăstirii, pe când art. 61 spune că în lipsa egumenului de la schit, conducerea o are economul2.

Articolul 79, alin. (1) al Statutului BOR prevede că conducerea schitului este asigurată de către egumen, nu de către starețul mănăstirii, așa cum prevede documentul depus de starețul Hariton, în care se spune că atribuțiile părintelui Pamvo sunt preluate de către starețul mănăstirii. Toate articolele citate din statut și regulament indică faptul că funcția de stareț nu poate fi cumulată cu cea de egumen, iar până în acest moment nu există o decizie de numire a altui egumen decât părintele Pamvo.

Reclamantul arată în plângerea depusă la Parchet că, întrucât părintele Justin a avut toate posesiunile mănăstirii ca proprietate personală, netrecându-le în proprietatea MMB, întreruperea mandatului părintelui Pamvo putea să se facă de către urmașii de drept ai părintelui, moștenitorii de drept ai Mănăstirii Petru Vodă, nu de către stăreția mănăstirii.

Exarhul Nichifor Horea a fost reclamat pentru o împuternicire datată în 3 februarie 2017, în care se menționează că în anul 2001, când a fost înființat Schitul, s-a săvârșit sfințirea locului pe care avea să se clădească biserica schitului. Potrivit părintelui Pamvo, toate cererile făcute către MMB pentru a se sfinți locul unde se va clădi biserica au rămas fără răspuns.

Articolul 320 al Noului Cod Penal descrie falsul ca

“falsificarea unui înscris oficial, prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui în orice mod, de natură să producă consecințe juridice, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani”.

Articolul 323 NCP descrie uzul de fals:

“Folosirea unui înscris oficial sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unor consecințe juridice, se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda, când înscrisul este oficial, și cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, când înscrisul este sub semnătură privată”.

Faptele descrise în plângerea penală au fost aduse la cunoștința Judecătoriei Târgu Neamț printr-un răspuns la întâmpinare, trimis de către Schitul Rădeni, în procesul intentat Mănăstirii Petru Vodă.

Sursa

http://ortodoxinfo.ro/2017/07/31/plangere-penala-pe-numele-staretului-hariton-negrea-si-al-exarhului-nichifor-horea-pentru-fals-si-uz-de-fals-intr-un-proces-cu-schitul-radeni/

Anunțuri